Automate pentru deschiderea usii de garaj

articol recuperat si postat pe arduinotehniq.com in 01.2016

material postat initial in 12.2008 si reprelucrat in 11.2011 de niq_ro

... articolul a fost scanat si prelucrat dupa cartea Automatica recreativa... la domiciuliu - cu 33 constructii comentate scrisa de St. Alexandru si T. Gheorghisan, aparuta la Editura Tehnica - Bucuresti, in anul 1974.
Dupa cum se va observa, nu mai sunt de actualitate anumite precizari, deoarece au trecut cca. 35 -40 de ani de la publicarea cartii...

     Instalatia automata pe care o prezentam in continuare are sarcina de a deschide usa garajului in momentul in care, de la bordul automobilului, se transmite un semnal de comanda. Functie de locul unde este amplasat garajul - in curtea locuintei particulare sau pe un teren in apropierea blocului in care locuiti - instalatia este prezentata in doua variante, diferentiate prin natura semnalului de comanda pentru intrarea in functiune si - bineinteles - prin gradul de complexitate reclamat de realizarea fiecareia.
     In prima varianta, instalatia intra in functiune la primirea unui semnal de comanda optic, emis de pe automobil prin aprinderea pentru scurta durata a fazei mari a farurilor. Aceasta varianta poate fi aplicata cu succes in cazul in care garajul este amplasat in curtea locuintei personale, la el avand acces numai automobilul dvs. Ea prezinta avantajul unui grad de complexitate mai mic si a unui pret de cost mai redus.
     In varianta a doua, comanda de intrare in functiune a instalatiei este transmisa printr-un semnal radio generat de un emitator amplasat la bordul automobilului. Aceasta varianta se va aplica in cazul in care garajul este situat pe un teren nesupravegheat (de exemplu, in apropierea blocului in care locuiti), ea prezentand avantajul pastrarii secretului sistemului de deschidere si a unui "cifru" pe care vi-l puteti stabili singur. Evident, instalatia - in aceasta varianta - este mai complexa si mai scumpa.

a) Automat comandat prin semnal optic

Instalatia automata pentru deschiderea usii la garaj comandata printr-un semnal optic emis de pe automobil, se compune dintr-un traductor fotoelectric, un amplificator de curent continuu, un circuit basculant, elementul de executie si sursa de alimentare.

Detalii constructive: Elementul fotosensibil (traductorul) prezinta in intuneric o rezistenta electrica ridicata (de ordinul megohmilor). Aceasta rezistenta scade proportional cu intensitatea fluxului luminos ce cade asupra lui. Intercalat intr-un montaj de tipul celui din figura 11.8.a, la intuneric traductorul mentine tranzistorul T1 in stare blocata (de asemenea si tranzistorul T2), tranzistorul T3 in stare de conductie si tranzistorul T4 blocat. Se observa ca ansamblul tranzistoarelor T1 si T2 formeaza un amplificator de curent continuu tip Darlington, iar tranzistoarele T3 si T4, un circuit basculant asimetric de tip Schmitt. Dioda D1, conectata in paralel cu infasurarea releului R, cu anodul inspre minusul tensiunii de alimentare, la blocarea tranzistorului T4 nu permite marirea tensiunii de colector a acestuia pe seama tensiunii de autoinductie a bobinei releului, peste valoarea tensiunii de alimentare. Prin deschiderea sa, dioda D1 amortizeaza infasurarea releului R, protejand astfel jonctiunea tranzistorului T4 impotriva strapungerii. Ca element fotosensibil se poate utiliza un fototranzistor special, prevazut cu lentila convergenta sau o fotorezistenta (de tipul celei utilizate in televizorul "Tesla Oliver"). Daca procurarea acestuia ridica problesme, rezultate foarte bune veti obtine prin adaptarea corespunzatoare a unui tranzistor obisnuit cu jonctiune. In acest scop se foloseste jonctiunea baza-colector (sau baza-emitor) a tranzistorului pregatit astfel:
- se practica o fereastra in capsula metalica a tranzistorului, iar pasta din interior se dizolva in alcool (dizolvarea dureaza cca doua zile);
- jonctiunea tranzistorului (devenita vizibila) se protejeaza prin introducerea acestuia intr-un tub de metal sau de material plastic (cu peretele interior de culoare neagra);
- pentru marirea sensibilitatii fototranzistorului astfel obtinut, se monteaza in fata lui o lentila (o lupa de filatelie), la o distanta egala cu distanta focala a acesteia;
- pentru a elimina influenta oricarei raze de lumina ce ar putea parveni intamplator din alta directie, ansamblul fototranzisitor-lentila se va monta la o distanta de cca. 5cm in interiorul tubului.

     In schema din figura 11.8.a, ca element fotosensibil s-a folosit un fototranzistor obtinut prin procedeul descris mai sus, dintr-un transistor npn cu siliciu de tipul BF 173, ce prezinta o stabilitate termica ridicata.
     Cu ajutorul potentiometrului semireglabil P, se stabileste sensibilitatea necesara instalatiei.
     Pentru ca semnalul de comanda a deschiderii usii garajului sa nu fie dat de luminaa accidentala provenita de la un fulger, in baza tranzistorului T2 s-a prevazut condensatorul C, care realizeaza un raspuns cu intarziere.
     Alimentarea montajului poate fi realizata cu ajutorul unor baterii, al unui acumulator, sau de la retea prin intermediul redresorului prezentat in figura 11.8.b.

     Transformatorul Tr este un transformator de sonerie. Redresarea tensiunii alternative din secundar se realizeaza cu diodele D1 si D2 montate intr-o schema de redresare a ambelor alternante. Filtrarea tensiunii continue obtinute se face cu un filtru PI format din condensatoarele electrolitice C2 si C3 si rezistenta R1.
     Elementul de executie este constituit dintr-un grup motor-reductor, un tambur de infasurare si un cablu flexibil de otel cu diametrul de 1,5mm.
     Usa garajului asupra caruia va actiona elementul de executie va fi rabatabila, cu axul de rotatie situat in plan orizontal. O astfel de usa este prezentata in figura 11.8.c.

Pe cele doua margini laterale ale usii sunt montate doua zavoare electromagnetice (Z) combinate cu broasca tip Yale, asemanatoare celei prezentate in figura 10.1.c deosebirea constand in faptul ca bobina eletromagnetului este dimensionata pentru o tensiune de lucru de 12V.
Unul dintre aceste zavoare (indiferent care) are prevazut pe tija de legatura ce leaga zavorul electromagnetic propriu-zis de broasca Yale o clema ce actioneaza un intrerupator normal deschis Bz (de tipul celor intrebuintate la rasnitele de cafea), figura 11.8.d.

     In momentul in care infasurarea zavorului electromagnetic se afla sub tensiune, aceasta clema actioneaza asupra butonului intrerupatorului, inchizand contactele acestuia.
     Pentru a micsora efortul de actionare (inchidere sau deschidere) al usii garajului, aceasta este prevazuta cu o contragreutate. Marimea contragreutatii va fi astfel aleasa, incat ea sa depaseasca cu 2..3kgf starea de echilibru a usii. Astfel, la actionarea zavoarelor usa se va deschide sub actiunea acestei forte.
     Uniformizarea miscarii de deschidere se obtine prin desfasurarea cablului de otel de pe tambur sub actiunea grupului motor-reductor. La inchiderea usii, cablul se va infasura pe tamburul fixat pe axul de iesire al grupului motor-reductor. Prin utilizarea scripetelui se obtine o demultiplicare suplimentara a fortei, astfel ca se poate utiliza pentru antrenare un motor electric de putere mica (de tipul celor folosite la stergatoarele de parbriz).
     Pentru contrafisa suportului lagarului fix montat pe tocul usii (fig. 11.8.c) se amplaseaza o placa cu doua limitatoare de cursa normal inchise (LC1 si LC2) ce vor fi actionate de capetele reglabile ale suruburilor (S1 si S2) prinse pe bratul contragreutatii.

Functionarea instalatiei: In ansamblu, instalatia functioneaza in felul urmator (vezi figurile 11.8.e):

     Ajungand cu automobilul in fata garajului (cca 25-30m) si aprinzand pentru scurt timp (2-3s) faza mare a farurilor, traductorul fotoelectric isi va micsora rezistenta electrica. Tranzistoarele T1 si T2 se vor deschide, T3 se va inchide, iar T4 va trece in stare de conductie actionand releul R din circuitul colectorului. In acest moment se vor inchide perechile de contacte normal-deschise a, b si c. Limitatorul de cursa LC1 este actionat de surubul reglabil S1 (fig. 11.8.c, usa fiind inchisa). In aceasta situatie, circuitul electric al elementelor de executie se inchide astfel: +, a, c, LC2, M, Z1, Z2, b, +.
     Infasurarile zavoarelor Z1 si Z2, precum si motorul M primesc alimentare, in consecinta zavoarele vor fi retrase din contrazavoare, iar motorul electric va actiona, prin intermediiul reductorului, tamburul de infasurare al cablului in sensul deschiderii. Concomitent cu actionarea zavoarelor Z1 si Z2, butonul Bz va fi actionat si el de clema prevazuta in acest scop.
     In acest moment, prin rezistenta Ra (aleasa experimental in jurul valorii de 15kohmi) si perechea de contacte normal inchise Ba, baza tranzistorului T4 este adusa la un potential pozitiv. In felul acesta, tranzistorul T4 este mentinut in stare de conductie si dupa incetarea semnalului optic de comanda. Releul R ramane anclansat - elementele de executie M, Z1 si Z2 raman sub tensiune, iar usa este actionata in sensul deschiderii pana cand capul surubului S2 deschide limitatorul de cursa normal inchis LC2. In acest moment circuitul de alimentare al elementelor de executie este intrerupt, zavoarele Z1 si Z2 revin in pozitie normala, butonul normal deschis B se deschide si baza tranzistorului T4 nemaiaflandu-se la un potential pozitiv, tranzistorul T4 trece in stare blocala si releul R declanseaza. Usa ramane in pozitie deschisa, permitand intrarea automobilului. Aprinderea luminii in garaj este asigurata de perechea de contacte normal-deschisa a limitatorului de cursa LC2, care inchide circuitul lampii L in momentul in care usa atinge pozitia maxima superioara.
     Dupa gararea automobilului, parasind garajul pentru inchiderea usii va fi suficient sa actionati butonul Ba amplasat pe peretele exterior. In acest moment circuitul de alimentare al elementelor de executie se inchide astfel (vezi figura 11.8.e): +, d, M, Z1, Z2, Ba, LC1, f, e, -.
     Perechea de contacte normal inchisa a butonului Ba se deschide in momentul actionarii acestuia, nepermitand ca baza tranzistorului T4 sa fie adusa la un potential pozitiv (Bz se inchide datorita actionarii zavoarelor). Se observa ca motorul de actionare al tamburului de infasurare al cablului primeste tensiune de alimentare cu polaritate inversa fata de cazul precedent. In consecinta, sensul de rotatie al acestuia este de data aceasta opus primului caz, deci usa se va inchide pana cand capul surubului S1 actioneaza asupra limitatorului de cursa LC1 care intrerupe circuitul (motorul M se va opri, iar zavoarele Z1 si Z2 vor reveni in contrazavoare, inchizand usa).
     Pentru deschiderea usii in vederea scoaterii automabilului din garaj, va fi suficient sa actionam asupra broastei Yalle (pe care este amplasat intrerupatorul Bz) cu cheia corespunzatoare. In acest moment clema fixata pe tija de legatura actioneaza asupra butonului Bz si prin perechea de contacte normal inchisa a intrerupatorului Ba si rezistenta aditionala Ra, baza tranzistorului T4 este adusa la un potential pozitiv si releul anclanseaza. Prin circuitul +, a, c, LC2, Z1, Z2, d, -, elementele de executie vor fi puse sub tensiune.
     Zavoarele fiind actionate, butonul Bz ramane in continuare inchis, iar motorul M, prin intermediul reductorului, tamburului de infasurare si cablului flexibil, permite deschiderea cu viteza uniforma a usii, pana cand limitatorul de cursa LC2 va fi atins de surubul S2.
     In acel moment prin perechea de contacte normal-deschise LC2 se inchide circuitul lampii L care asigura iluminarea garajului.
     Dupa scoaterea automobilului din garaj va fi suficient sa apasam pe butonul Ba si bineinteles, la inchiderea usii sa scoatem cheia din broasca Yalle.
     Evident, la intoarcerea din voiaj, deschiderea usii garajului se va face automat la comanda data de dvs. prin aprinderea farurilor in modul in care s-a descris mai sus.

b) Automat comandat prin semnal radio
     In aceasta varianta, instalatia automata este pusa in functiune printr-o comanda transmisa de la bordul autoturismului, printr-un semnal radio.
     Ea se compune dintr-un emitator radio ce lucreaza pe frecventa de 27,12 MHz, modulat in amplitudine cu impulsuri de o frecventa determinata (montat la bordul autoturismului), un receptor radio acordat pe frecventa de lucru a emitatorului si prevazut cu filtru dimensionat pentru semnalul de modulatie (montat in garaj), elementul de executie pentru deschiderea usii garajului (identic cu cel din varianta 1) si sursele de alimentare.
     Detalii constructive: Emitatorul, figura 11.8.f, cupride un etaj oscilator de radio-frecventa cu f=27,12MHz, echipat cu tranzistorul T1 si un etaj modulator cu frecventa de 2kHz, echipat cu tranzistorul T2.

     Etajul oscilator are prevazut, in circuitul emitor-baza al tranzistorului T1 un circuit acordat realizat cu inductanta L1 si capacitatea C1 care asigura frecventa de lucru de 27,12MHz. Aceasta frecventa este repartizata telecomenzilor in domeniul emisiunilor radio, prin conventii si reguli si ea va trebui respectata cu strictete. Acest lucru devine posibil, respectand urmatoarele detalii constructive:
- inductanta L1 se va realiza prin bobinarea unui numar de 5 spire din CuEm pe un suport cu diametrul exterior de 18mm. Dupa realizarea bobinei, suportul se va indeparta, iar spirele se vor distanta la 4mm una fata de alta. Priza "b" se va scoate la spira a doua, incepand de la capatul "c";
- astfel realizata, inductanta L1 se va fixa prin lipirea solida cu cositor a capetelor a, b, c de trei capse montate in placa izolatoare pe care se realizeaza montajul. La fixare se va urmari ca dimensiunile geometrice indicate mai sus sa nu fie alterate;
- condensatorul C1 va trebui sa fie ceramic, de buna calitate si sa prezinte exact valoarea indicata in schema.
     Tranzistorul T1 are ca sarcina circuitul de iesire format din inductanta L2 si condensatoarele de acord C5 si C6. Inductanta L2 se realizeaza identic ca L1. Priza "b" se va scoate pentru inceput la spira a doua incepand de la capatul "a" (in timpul reglajului, pozitia ei poate fi modificata).
     Inductantele L1 si L2 se vor amplasa pe placa izolatoare pe care se realizeaza montajul, cat mai departe posibil una de alta, urmarindu-se ca axele lor sa fie perpendiculare.
     Antena se va cupla la montaj prin intermediul condensatorului C10.
     Modulatia in amplitudine a oscilatiilor de radiofrecventa se realizeaza prin modificarea tensiunii de colector a tranzistorului T1 in ritmul frecventei semnalelor de modulatie generate de etajul modulator echipat cu tranzistorul T2. Acest lucru se obtine astfel:
- Colectorul tranzistorului T1 nu se conecteaza direct la minusul sursei de alimentare, ci la colectorul tranzistorului T2;
- Tranzistorul T2 care lucreaza intr-un montaj de generator de audiofrecventa are colectorul alimentat de la sursa de alimentare, prin intermediul inductantei L3.
- Cand semnalul de audiofrecventa trece prin zero (lipseste), pe baza tranzistorului T2 nu se aplica o tensiune alternativa, deci in colectorul lui exista numai o componenta continua negativa obtinuta de la sursa prin inductanta L3. Aceasta componenta, prin inductanta L2, alimenteaza colectorul tranzistorului T1.
- Cand semnalul de audiofrecventa apare in colectorul tranzistorului T2, tensiunea de alimentare a colectorului tranzistorului T1 se modifica in ritmul acestui semnal, moduland deci oscilatorul de radiofrecventa.
     Frecventa de modulatie poate fi modificata in jurul valorii de 2kHz prin modificarea pozitiei cursorului potentiometrului semiregiabil P din circuitul de emitor al tranzistorului T2.
     De fapt - asa cum veti vedea in continuare - aceasta frecventa constituie "cifrul" incuietorii de la usa garajului dvs.
     Emitatorul se va monta intr-o cutie metalica din aluminiu, ce se va prinde cu suruburi sub bordul autoturismului, facandu-se legatura cu antena existenta pe acesta.
     Punerea in functiune a emitatorului spre a genera semnalul de comanda pentru deschiderca usii garajului, se face prin actionarea pentru scurta durata a intrerupatorului B (de tipul intrerupatorului pentru sonerie), montat in circuitul de alimentare.
     Sursa de alimentare a emitatorului o constituie - bineinteles - bateria de acumulatoare instalata pe automobil.

     Receptorul, figura 11.8.g, cuprinde un etaj detector cu superreactie realizat cu tranzistorul T1 si patru etaje amplificatoare de audiofrecventa echipate cu tranzistoareie T2, T3, T4, T5 si dioda semiconductoare D1.
     Semnalul de radiofrecventa generat de emitator, modulat in amplitudine cu frecventa de comanda, patrunde in antena receptorului, de unde, prin intermediul condensatoarelor C3 si C4, patrunde in circuitul tranzistorului T1, suprapunandu-se peste oscilatiile generate de acesta. Cum etajul de superreactie indeplineste si functia de detector, la bornele rezistentei R3 va apare semnalul de audiofrecventa care a modulat frecventa purtatoare a emitatorului (cca 2kHz). Dupa ce trece prin filtrul format de rezistenta R4 si condensatorul C6, prin condensatorul electrolitic C9 acest semnal este aplicat primului etaj amplificator de audiofrecventa echipat cu tranzistorul T2. Semnalul amplificat de T2 se culege de la bornele rezistentei R7 din circuitul lui de emitor si se aplica galvanic pe baza tranzistorului T3, unde este amplificat din nou si patrunde in cele din urma, prin condensatorul electrolitic C12 si rezistenta R10, in circuitul acordat L2-C13 si baza tranzistorului T4. Filtrul L2-C13 este acordat pe o frecventa fixa, egala cu frecventa semnalului de modulatie a emitatorului. Pentru toate semnalele de audiofrecventa a caror frecventa este diferita de frecventa de modulatie, filtrul prezinta o rezistenta mica, acestea fiind deci dirijate catre masa.
     La patrunderea in filtru a frecventei de modulatie (pentru care el este acordat), acesta intra in rezonanta, rezistenta lui crescand mult.
     In acest caz, semnalul respectiv nu mai este dirijat catre masa, ci apare la baza tranzistorului T4 cu o amplitudine suficient de mare pentru a-l deschide. Amplificat de tranzistorul T4, acest semnal este cules de la bornele rezistentei R13 din circuitul de emitor si aplicat pe baza tranzistorului T5, fiind din nou amplificat. Releul R din circuitul de colector al tranzistorului T5 este actionat prin condensatorul C14, o parte din semnalul amplificat de tranzistorul T5 este adus la bornele diodei D1. Dioda este astfel conectata, incat semiperioadele pozitive ale semnalului cu frecventa de modulate sunt scurse la masa.
     Semiperioadele negative trec prin inductanta L2 si ajungand la baza tranzistorului T4, deplaseaza punctul de functionare al acestuia catre zona curentilor mai mari. Cresterea curentului ce strabate tranzistorul T4 are drept consecinta cresterea tensiunii negative de la bornele rezistentei R13 si ca urmare, cresterea curentulul de colector al tranzistorului T5.
     Rezulta deci ca tranzistoarele T4 si T5 lucreaza ca montaj reflex, amplificand prima data un semnal de audiofrecventa, iar apoi un semnal pulsator.
     Releul R este actionat numai in cazul in care intre frecventa de modulate a emitatorului si frecventa de rezonanta a circuitulul L2-C13 exista o cat mai mica abatere (sub 100Hz). Inductanta L2 va fi de 200mH si se va realiza prin bobinarea unui numar de cca. 800 spire din conductor CuEm 0,2mm pe carcasa unui miez de transformator cu suprafata de 0,64cm² (de la aparatele de radio tip "Mamaia").
     Dioda D2, montata in paralel cu releul R, protejeaza jonctiunile tranzistorului T5 de impulsul de autoinductie ce apare in bobina releului R in momentul comutarii.
     Receptorul se va alimenta dintr-un acumulator sau de la retea prin intermediul unui redresor de tipul celui prezentat in figura 11.8.b.
     Antena va fi constituita dintr-o tija cu lungimea de 1,5m, amplasata deasupra garajului, in plan vertical, prin intermediul unui izolator de portelan.
     Reglarea si acordarea radiocomenzii: Se va urmari, in primul rand, ca emitatorul construit sa lucreze pe frecventa de 27,12MHz. Pentru aceasta se va actiona asupra oscilatorului echipat cu tranzistorul T1, folosind un undametru sau un frecventmetru. Cum insa asemenea aparate nu se gasesc la indemana fiecaruia, se va recurge la ajutorui unui radioamator sau la radioclubului din orasul dvs. Cu ocazia acordului ce-l veti efectua, se va urmari si reglarea circuitului acordat L2 C5 C6, astfel ca semnalul radiat de antena sa fie maxim. Acest reglaj insa il puteti executa si singuri, procedand in felul urmator:
- se instaleaza emitatorul la bordul automobilului si se conecteaza legatura la antena. De asemenea, se instaleaza receptorul in garaj si se comuta intrerupatorul I (figura 11.8.g) in pozitia "Pornit".
- ne departam cu automobilul la o distanta de cca 50m fata de garaj si rugam un prieten sa actioneze continuu intrerupatorul I al emitatorului (fig. 11.8.f)
- revenim la receptor si izolam circuitul acordat L2 C13 din lantul de amplificare, prin deconectarea condensatorolui C12 din colectorul tranzistorului T3, conectand in locul lui o casca. Actionam trimerul C2 din circuitul de acord al receptorului pana cand in casca este receptionat semnalul de modulatie, cu intensitate maxima. In acel moment, este realizat acordul optim al receptorulul pe frecventa emitatorului.
- rugam prietenul ce se afla in automobil sa actioneze asupra trimerului C6 din circuitul acordat L2 C6 al emitatorului, figura 11.8.f urmarind sa auzim in casca un semnal mai puternic. In momentul cand intensitatea semnalului este maxima, anuntam prietenul sa inceteze, considerand acordul incheiat (pentru partea de radiofrecventa).
     Urmeaza in continuare acordarea partii de audiofrecventa. Aceasta operatie constituie "cifrul" de care vorbeam mai inainte. Functie de numarul de spire al inductantei L2 si de capacitatea condensatorului C13, figura 11.8.g, circuitul acordat (filtrul) prezinta o anumita frecventa de rezonanta. Aceasta frecventa se determina astfel:
- se reface conexiunea intre condensatorul C12 si colectorul tranzistorului T3, desfacuta cu ocazia acordului precedent si rugam prietenul ce se afla in automobil sa puna in functiune emitatorul (actionand asupra intrerupatorului B) si sa roteasca incet cursorul potentiometrului semireglabii P.
- in momentul in care observam ca releul R (din circuitul de colector al tranzistorului T5) anclanseaza, anuntam prietenul sa inceteze a mai actiona asupra potentiometrului P si-l rugam sa apese si sa elibereze de cateva ori intrerupatorul B. Daca releul R anclanseaza si declanseaza in acelasi ritm, consideram inchelat si acordul partii de audiofrecventa. Daca acest lucru nu se intampla, reluam acordul printr-o noua reglare a potentiometrului P de pe emitator, pana cand se obtine o anclansare sigura si stabila a releului R.
     Dupa operatiile de reglare si acord descrise mai sus, emitatorul si receptorul se vor inchide in cutiile lor si se vor fixa definitiv in locurile in care le-am hotarit amplasamentul.

     Elementul de executie pentru deschiderea propriu-zisa a usii garajului (fig. 11.8.h) este asemanator cu cel prezentat in varianta de comanda a deschiderii usii prin semnal optic, deosebirea constand numai in faptul ca automentinerea tranzistorului T5 in stare de conductie se realizeaza - cum e firesc - prin legarea rezistentei Ra la minusul tensiunii de alimentare (T5 este de tipul pnp).
     In ansamblu, instalatia automata pentru deschiderea garajului in aceasta varianta functioneaza dupa cum urmeaza.
     Modul de functionare: Ajungand cu automobilul in fata garajului (circa 50m), se va actiona pentru scurta durata (circa 1s) butonul B al emitatorului, figura 11.8.f, ce se afla amplasat la bord. In acel moment este lansat un semnal radio cu frecventa de 27,12MHz modulat, ce va fi receptionat de receptorul amplasat in garaj. Releul R din circuitul de colector al tranzistorului T5 va anclansa, inchizand perechile de contacte a b c. Limitatorul de cursa LC1 fiind actionat de surubul S1 (usa este inchisa), elementele de executie vor fi puse sub tensiune printr-un circuit identic cu cel descris in prima varianta.
     Intrerupatorul normal deschis Bz va fi si el actionat de zavorul pe care este amplasat si inchizandu-si contactele, va negativa in continuare baza tranzistorului T5, realizand in acest fel automentinerea releului R pana la deschiderea completa a usii.
     Celelalte faze ale inchiderii si deschiderii usilor se vor desfasura identic cu cele prezentate in varianta cu comanda prin semnal optic.
     Dificultatile suplimentare si cheltuielile relativ mai mari pe care le implica realizarea instalatiei automate pentru deschiderea usii garajului printr-un semnal radio de comanda sunt compensate in mare parte de siguranta sporita pe care o ofera instalatia si de satisfactia realizarii unor automate... in pas cu vremea.

Intoarcere la pagina principala